Cum poate un examen al ochilor sÄ identifice riscul de demenČÄ?
Probabil Čtii deja cÄ se recomandÄ ca toČi adulČii sÄnÄtoČi sÄ efectueze un examen oftalmologic, din doi ĂŽn doi ani, la un oftalmolog, pânÄ la vârsta de 40 de ani. Persoanele ĂŽn vârstÄ de peste 65 de ani ar trebui sÄ consulte un medic oftalmolog la fiecare an. Se pare cÄ mergând periodic la un consult, pentru seniori, poate fi un mijloc de identificare al riscului de demenČÄ.
Â
LegÄtura dintre funcČia vizualÄ Či cea cognitivÄ
Â
Se pare cÄ apar tot mai multe studii care au arÄtat de mult timp o legÄturÄ ĂŽntre pierderea vederii Či declinul cognitiv. Numeroase studii aratÄ cÄ adulČii ĂŽn vârstÄ cu probleme de vedere au un risc dublu de a dezvolta afecČiuni precum demenČa sau boala Alzheimer.
Un studiu efectuat pe 1.200 de persoane urmÄrite timp de 16 ani oferÄ dovezi mai puternice ca niciodatÄ. CercetÄtorii au monitorizat abilitÄČile vizuale ale participanČilor lor de-a lungul timpului, verificând trei tipuri de pierdere a vederii. S-au mÄsurat Či urmÄtoarele: ĂŽnČelegerea limbajului, memoria, atenČia/conČtientizarea – care include concentrarea asupra sarcinilor la ĂŽndemânÄ, ĂŽncercând ĂŽn acelaČi timp sÄ nu ratezi nimic din ceea ce se ĂŽntâmplÄ ĂŽn jurul tÄu. Ei au mÄsurat, de asemenea, cât de bine putea fiecare persoanÄ sÄ reČinÄ anumite instrucČiuni.
Â
Cele trei tipuri de pierdere a vederii asociate cu declinul cognitiv
Â
- Â Â Acuitatea vizualÄ: dacÄ acuitatea vizualÄ e degradatÄ, riscul este crescut pentru pierderea memoriei
-   Sensibilitatea la contrast: Cei care se strÄduiau sÄ detecteze obiectele aČezate pe fundaluri de culori similare erau, de asemenea, expuČi riscului de a obČine scoruri mai mici la testele cognitive, la fel ca Či percepČia slabÄ a adâncimii
-   PercepČia adâncimii: Se pare cÄ Či cei care ĂŽntâmpinÄ probleme pe aceastÄ ramurÄ, au un risc crescut de a avea un declin ĂŽn ceea ce priveČte memoria Či limbajul.
Testele de agilitate mentalÄ sunt adesea efectuate folosind formate vizuale care necesitÄ o vedere bunÄ. Acest lucru ar putea explica de ce unele persoane au performat mai bine decât altele la aceste tipuri de ĂŽntrebÄri, ĂŽn funcČie de nivelul lor de sensibilitate la contrast. Cei care suferÄ de formele cele mai severe ar fi, de obicei, cei mai expuČi riscului.
Â
Pierderea vederii cauzeazÄ demenČÄ sau demenČa cauzeazÄ pierderea vederii?
Â
Momentan nu se poate spune dacÄ demenČa cauzeazÄ pierderea vederii sau invers. Ăntr-un studiu recent, s-a constatat cÄ poate fi ĂŽn ambele direcČii. Persoanele ĂŽn vârstÄ care suferÄ de demenČÄ au fost mai predispuse decât altele sÄ dezvolte tulburÄri de vedere, cât Či invers. Cu toate acestea, nu este ĂŽncÄ clar. E nevoie de mai multe studii pentru a determina dacÄ existÄ cu adevÄrat o corelaČie direct ĂŽntre cele douÄ.
Â
Pierderea vederii poate avea un efect dramatic asupra calitÄČii vieČii unei persoane. ProvocÄrile legate de vedere sunt mai greu de abordat de unul singur decât ar putea pÄrea Či este important sÄ afli ce afecteazÄ atât cogniČia, cât Či starea de spirit, pentru a te proteja din timp.
Unele dintre problemele oculare care pot duce la pierderea vederii sunt: degenerescenČa macularÄ legatÄ de vârstÄ, glaucomul Či cataracta.
Un studiu recent din Coreea de Sud a constatat cÄ persoanele cu deficienČe de vedere, cât Či de auz au de douÄ ori mai multe Čanse de a dezvolta demenČÄ decât persoanele cu doar una sau nici una dintre deficienČe.
Â
Ce e de reČinut, este importanČa unui consult oftalmologic periodic pentru a preveni apariČia unor boli. Ăn unele cazuri descoperindu-se chiar boli care ĂŽn primÄ fazÄ par cÄ nu au nicio treabÄ cu ochii.